Comisia parlamentară pentru UNESCO: Salvarea cetăților dacice din Munții Orăștiei și a minelor romane de la Roșia Montana

Categorie: Blog Nici un comentariu 25 februarie 2019

Cetățile dacice au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 1999, iar din acel moment statul român a avut obligația să asigure un sistem de management eficient, care să garanteze protejarea valorii universale a acestui sit. De altfel, existența unui management era condiție obligatorie pentru înscrierea sitului în UNESCO, iar statul român a garantat că acest sistem exista la data depunerii dosarului.

Obligația derivă din semnarea, de către statul român, a Convenției de la Paris pentru protejarea Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, a cărei implementare trebuia făcută prin intermediul instrumentelor oferite statelor părți, în primul rând prin Ghidul Operațional pentru implementarea Convenției și printr-o serie de decizii ale World Heritage Committee.

Conform cercetărilor, Cetățile dacice sunt la fel de importante precum siturile Stonehenge, Pompei, Granița Imperiului Roman, Delphi ș.a., care sunt afectate de peste 20 de factori negativi și reclamă cu onestitate o serie de lipsuri în ce privește facilitățile pentru turiști sau sistemul de management.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a discutat solicitarea primită de la UNESCO și a stabilit drept prioritate „Salvarea cetăților dacice din Munții Orăștiei”. Situația cetăților dacice din Munții Orăștiei se află în atenția noastră, a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, unde se cunoaște starea dezastruoasă a acestora, singura excepție fiind Sarmisegetusa Regia, aflată în grija autorităților județene.

După analize complexe în teren am întocmit un raport cu care toți membrii Comisiei am fost de acord, prin care solicităm alocarea resurselor necesare din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru realizarea PUZ și PUG a cetăților dacice. Este un demers comun și necesar, în condițiile în care inclusiv Centrul patrimoniului mondial UNESCO și-a exprimat îngrijorarea față de starea cetăților dacice solicitând un raport detaliat privind conservarea acestora. Deasemenea, Comisia  a solicitat și fondurile necesare reparațiilor  la Ansamblul bisericilor fortificate de la Biertan și Saschiz, precum și alocarea unei sume suplimentare la bugetul Institutului Național al Patrimoniului, pentru desfășurarea unor lucrări de restaurare a monumentelor istorice.

Acesta este începutul unui lung proces, în care statul român va trebui să dea dovadă de foarte multă implicare, să îmbunătățească cadrul legislativ, să creeze structuri, să aloce resurse și să solicite asistență internațională în vederea alinierii acestui sit la nivelul pe care îl reclamă statutul său de patrimoniu al întregii umanități.